Portul a apărut ca un mijloc necesar de apărare a corpului omenesc iar ulterior s-a dezvoltat prin diversele lui elemente de podoabă şi a devenit un mijloc de diferenţiere a grupelor de populaţie în raport cu apartenenţa la un anumit popor sau zonă etnografică. Se diferenţiază, de asemenea, în funcţie de preocupările şi ocupaţiile excesive, gen, vârstă, stare civilă sau categorie socială.

Portul popular regăsit în muzeul nostru este unul de confluenţă a mai multor zone etnografice (Câmpia Transilvaniei, Moldova, Ghurghiu, Bistriţa) dar păstrează şi elemente străvechi ale portului românesc, reieşind astfel costumul complet din zona defileului Topliţa-Deda.

Chiar dacă au intervenit schimbări în ceea ce priveşte materia primă folosită, totuşi, unele piese cum sunt cămăşile, catrinţele, iţarii au rămas neschimbate, iar accesoriile au cunoscut, în decursul vremii, o serie de modificări.